„Sicrie” de Mihai O.

SICRIE SUSPENDATE-N NEANT
PRADATE DE-AL VREMII SLUJITOR
NASCUTE-N CHIN SI IN SUSPINE
UITATE-N NEGURI, FARA ZORI.

VESMANTUL NEGRU LE INGROAPA,
PUTREFACTIA LE CUPRINDE,
ACOMPANIATE DE DURERE,
PIERDUTE-N TIMPURI FARA VIITOR.

DOAR AGONIE SI REGRETE
LE INTAMPINA-N TENEBRE
LUMINATE POATE-N TIHNA
LUMANARILOR DE MUCEGAI.

INFINITATEA LE DOBOARA
LE-OMOARA SUFLETUL CAPTIV
LE SFARMA-N MII DE BUCATELE
LE MACINA, PENTRU ETER.