„La final senzația este aceea de disperare, de gol interior care nu poate fi umplut nici cu alcool și nici cu sex”

„Ani cu alcool și sex, semnat Cristina Nemerovschi, este continuarea romanului Sânge satanic și parte dintr-o anunțată trilogie. Totuși, Anii… este un titlu de sine-stătător, cu foarte multă personalitate. Personajul principal, M., în mare parte și vocea naratorială, își face de minune treaba când vine vorba de prezentare și autocaracterizare. Romanul acoperă o perioadă de 10 ani (18-28 ani) din viața lui M. (probabil Marius, la fel ca alter-ego-ul care îl vizitează din când în când, uneori sub formă de țap), timp în care personajul principal pare să trăiască cu asupra de măsură, neratând nicio potențială aventură.

Romanul își explicitează titlul încă de la prima pagină, acțiunea fiind înecată în bere și votcă, condimentată cu scene violente de sex hetero sau, oarecum mai blânde, de sex homo, nelipsind nici sexul în grup. M. nu ,,iartă’’ niciun personaj feminin care apare în scenă, însă tipii care îl atrag îi provoacă fantezii aproape romantice. Există în roman o serie de personaje memorabile fie prin etichetele puse de M. (,,I-am zis Elavaca. Avea ceva de vacă în înfățișare. (…) Elavaca era proastă. Aveam să stau un timp cu ea, iar prostia ei a fost o revelație pentru mine, un fel de revelație inversă.”, pp. 30-31), fie prin incapacitatea de a ține pasul cu gașca mereu în căutare de senzații tari (A., păcăliciul trupei), fie prin fascinația pe care o emană, ca Machi.

M., centrul romanului, este definit de un misoginism atroce, pornit dintr-un complex evident de superioritate, motiv pentru care nici măcar relația lui cu R. nu are nicio șansă. Ea este cea care rezumă efectul devastator pe care îl are M. asupra celor din jur: ,,Fiindcă tu nu ești făcut să fii aproape prea mult timp de un alt om! Îl distrugi. Cu cât te apropii mai mult de el, cu cât îl fascinezi, îl faci să se îndrăgostească nebunește de tine, îl distrugi, îl omori…(…) Tu trebuie să trăiești cât mai neatașat de oameni. Oamenii se ard și se ofilesc lângă tine” (p. 306).

Romanul frapează și prin limbajul extrem de colorat, perfect justificat însă de lumea descrisă. M. este mereu anti-sistem, inclusiv prin limbaj, însă la final senzația este aceea de disperare, de gol interior care nu poate fi umplut nici cu alcool și nici cu sex.”

SURSA: http://corpult.wordpress.com/2013/11/19/cristina-nemerovschi-ani-cu-alcool-si-sex/#more-109

Alexandra Ungureanu