„M-am îndrăgostit iremediabil de ea”

„Îmi aducea aminte de felul în care totul putea să se schimbe atât de definitiv și complet de la o clipă la alta. Cum fericirea noastră depinde de atât de multe amănunte pe care nu le putem controla. Cum trecutul unui om e atât de încărcat de semnificații, încât poate deveni tăios ca o lamă de cuțit. Că suntem fragili și vulnerabili și, când suntem inteligenți și complicați, de cele mai multe ori suntem cei mai nemiloși și eficienți dușmani ai noștri. Genialitatea și autodistrugerea veneau mereu la pachet.„

Dacă ați citit ​nymphette , sigur v-ați făcut o părere despre Vicky. Probabil credeți că e genială. Sau dimpotrivă. Poate credeți că e prea rea și că nu v-ați dori niciodată un copil ca ea.
Uitați de toate astea! În continuarea poveștii, Vicky e o persoană cu totul nouă. Mult mai matură, profundă și ușor de iubit. Mă veți întreba : „Cum poate să fie matură la 13 ani jumate?„. Și vă voi răspunde foarte simplu : maturitatea nu e dată neapărat de ani, ci de experiențe, de oamenii pe care i-ai cunoscut, de ceea ce ai învățat din greșeli.
După ce am terminat de citit prima carte, nu prea știam dacă să-mi placă sau nu de Vicky. Mi se părea amuzantă, ironică, extrem de inteligentă. Dar de data asta, m-am îndrăgostit iremediabil de ea. E o persoană nouă, un om frumos atât la exterior, cât și în interior, și-a deschis mai bine ochii și a înțeles care sunt lucrurile care contează. A realizat că are oameni care o iubesc necondiționat și pentru ei e capabilă de orice.

Și, mai presus de toate, forța care o face să meargă mai departe e dragostea lui Tedy.” CONTINUAREA aici: http://cititoriferoce.weebly.com/blog/cristina-nemerovschi-vicky-nu-victoria