Interviuri
„Îmi plac enorm cărțile în care autorul rupe orice fel de bariere, în care scrie ca și cum a doua zi lumea s-ar sfârși și el ar fi obligat să spună tot”
1.Buna,Cristina!Multumesc pentru ca ai acceptat acest interviu!Ti-ar placea sa ne spui ceva despre tine?
Buna, Bianca! Sigur, imi face placere. Asadar, sunt Cristina Nemerovschi si am publicat pana acum trei carti, in ordinea aparitiei – “Sange satanic”, “Pervertirea” si “Ani cu alcool si sex”. “Ani cu alcool si sex” este o continuare la primul meu roman, “Sange satanic”. Imi plac oamenii interesanti, tot ceea ce este creat cu pasiune, muzica rock, filmele bune, calatoriile, distractia si cartile, evident!
2.Spune-ne ceva despre cartile tale, te rog.
Sange satanic este debutul meu literar; a fost scris pe parcursul a trei ani, cu intreruperi. Este o carte care si-a cucerit deja un numar mare de cititori. Multi tineri s-au regasit in personajele romanului, in revolta acestora, in incracenarea de a nu renunta la sinceritate si autenticitate, desi societatea tinde sa-ti pretinda tot mai mult sa o faci. “Sange satanic” este un roman al cautarilor, al intelegerii propriului eu.
Pervertirea este o carte despre semnificatia artei, un roman care se invarte in jurul unei intrebari esentiale: cat este dispus artistul sa sacrifice pentru a-si perpetua si intretine arta si, concomitent, inspiratia, starea propice creatiei? Se pot sacrifica oameni in numele artei? In “Pervertirea”, raspunsul pe care-l dau personajele este unul pozitiv. Corbu si Ulf, personajele principale, traiesc pentru arta, ea este privita ca singurul lucru cu sens din univers.
“Ani cu alcool si sex” tocmai s-au lansat in urma cu cateva saptamani. Este o continuare la “Sange satanic” (de fapt, atat un sequel, cat si un prequel), in care cititorii primei mele carti il vor regasi atat pe M., deja celebrul nihilist rebel, dar si alte figuri cunoscute. Totusi, “Ani cu alcool si sex” poate fi citita si separat de “Sange satanic”. Nu avem de-a face cu o trilogie in sensul clasic, ci doar carti care se ingemaneaza tematic si care urmaresc acelasi personaj. Ele nu sunt insa dependente una de cealalta, pot fi savurate si separat.
3.Cum ti-a venit ideea din “Sange satanic”?
N-am inceput sa scriu aceasta carte cu intentia de a o publica. A inceput ca o distractie, mi-am imaginat acest personaj, M., apoi o lume a lui, apoi alte personaje, pe urma intamplari si asa, incet-incet, s-a nascut o carte. Am vrut sa scriu despre lucruri care imi sunt familiare. Recunosc, odata ce romanul a inceput sa prinda contur, mi-am si dorit sa fie o carte pe care eu as citi-o cu placere. Din perspectiva asta, chiar mi-a iesit asa cum mi-am propus.
4.Ai vreun personaj favorit din “Sange satanic”? Daca da,care este?
Tin la toate personajele mele. Fireste, M., personajul principal, are un statut special. Fiind personajul in jurul caruia se invarte intregul roman, cu el am petrecut cel mai mult timp, in timpul scrisului la aceasta carte. Pe de alta parte, l-am conceput ca pe un alter ego masculin al meu, deci mi-ar fi imposibil sa nu tin la el, atata vreme cat i-am imprumutat din trasaturile mele
Tin mult si la celelalte personaje, R., B., D., chiar si la cele care apar fugitiv, ca blonda care ii culege cu masina la autostop, sau G., sefa agramata (inspirata, din pacate, din pura realitate). Toate aceste figuri contureaza tabloul si, in acelasi timp, il definesc mai bine pe M., prin asemanare sau contrast.
5.Stiu ca ”Sange satanic” are o continuare? Daca da, spune-ne ceva despre ea.
Da, continuarea se intituleaza “Ani cu alcool si sex” si a aparut recent, in urma cu o luna, tot la Editura Herg Benet, unde a aparut si “Sange satanic”. “Ani cu alcool si sex” este un roman in 3 parti, fiecare parte purtand, ca titlu, anul in care se petrece actiunea: prima parte – 2002, a doua parte – 2003 si a treia parte – 2012. Asadar, ceea ce se intampla in acest roman are loc atat inainte de evenimentele prezentate in “Sange satanic”, cat si dupa ele (cea de-a treia parte, cu actiunea in 2012). Personajul principal al cartii este tot M., iar dintre eroii din “Sange satanic” ii reintalnim pe A., R., B. si D. Apar si figuri noi, care deja au reusit sa-si faca numerosi fani!
Cred ca, spre deosebire de “Sange satanic”, “Ani cu alcool si sex” este mai romantic si mai nostalgic. In plus, este ceva mai cursiv, asa l-am conceput, cumva usor in antiteza cu “Sange satanic”, pe care mi l-am dorit foarte fragmentat. Asa am simtit ca ma reprezinta cartea, la vremea la care am scris-o.
Fireste, ca si “Sange satanic”, si “Ani cu alcool si sex” este o critica la adresa societatii in care traim, societate care incearca din rasputeri sa ne transforme in robotei superficiali, fara pasiuni, vise si personalitate. Asta va fi, dincolo de tot ceea ce se intampla cu persoanjele, dincolo de umor, de nonconformism, ideea de baza a trilogiei.
6.Care este cartea ta favorita?
Am multe carti favorite. Fiecare perioada din viata mea a avut pe fundal o carte preferata, o trupa preferata, un film care mi-a fost drag. Lucrurile astea mi-au influentat starile, comportamentul, relatiile cu oamenii cu care am venit in contact. Cred ca intre cititori si cartea lui preferata se creeaza o conexiune atat de intima incat nu stii, de la un punct incolo, cat de mult il influenteaza cartea pe cititor si cat de mult pune cititorul din el insusi in receptarea cartii.
Ca sa-ti dau si niste titluri, cred ca au fost, pe rand, “De veghe in lanul de secara”, de J. D. Salinger, apoi trilogia lui Henry Miller, “Sexus”, “Plexus” si “Nexus”, a fost si “Lolita” lui Nabokov, a fost si “Magicianul” lui Fowles, “Sotron”-ul lui Cortazar, “Paradisul de dupa colt” al lui Llosa, romanele lui H. Hesse si mai recent descoperitii I. Welsh, Palahniuk, Sorokin sau Bret Easton Ellis. Si, last but not least, o fascinatie de durata fata de carisma Marchizului de Sade.
7.De ce?
Fiecare din cartile care mi-au placut cu adevarat m-a fascinat prin ceva anume, ceva doar al ei, ceva ce nu ai fi gasit in alta carte, a altui autor. Imi plac enorm cartile in care autorul rupe orice fel de bariere, de constrangeri, de traditii, in care autorul scrie ca si cum a doua zi lumea s-ar sfarsi si el ar fi obligat sa spuna tot, tot ceea ce a simtit si a trait. Imi plac cartile sincere si puternice. Imi plac acele carti pe care, atunci cand le citesti, STII sigur ca paginile lor vor ramane o delectare si un adevar si peste multe generatii, ca trairile de acolo nu-si vor pierde forta si savoarea probabil niciodata.
Cartile scrise ca si cum nimic n-a mai fost scris pana la ele, si nimic nu va mai fi scris dupa ele. Cartile care nu se raporteaza la nimic, ci numai la ceea ce este in fiinta celui care le scrie. Cartile care nu tin cont de mode literare, de curente, de clisee invatate la facultatile de litere, de pasiunile temporare, atat de trecatoare, ale publicului. Imi plac cartile libere, adevarate, care nu sunt sclavele nimanui.
9.Care este filmul tau favorit?
La fel ca si la carti, mi-au placut de-a lungul timpului o gramada de filme, in functie de starea mea din acea perioada, in functie de ceea ce traim sau imi doream sa traiesc in acel moment si, nu in ultimul rand, in functie de oamenii pe care ii aveam in viata mea. Oamenii care conteaza pentru noi ne influenteaza enorm gusturile in materie de arta, si nu asa cum ai putea sa te gandesti, al prima vedere, prin gustul pe care-l imprumuti de la ei, ci pur si simplu printr-o tendinta a ta de a cauta arta in care te regasesti atat tu, cat si ei, intr-o simbioza cat mai aproape de perfectiune. Sunt prea multe astfel de filme ca sa le insir aici, dar pot spune ca imi plac filmele din atmosfera carora iti este imposibil sa te desprinzi dupa ce s-au terminat, filmele care merg cu tine zile intregi, pe care trebuie sa le revezi, asa cum ai nevoie sa revezi fotografii cu tine din copilarie.
10.Ai vrut vreodata sa fii o fiinta supranaturala?
N-am vrut, adica nu m-am gandit pana acum la asta. Totusi, daca tot m-ai intrebat, cred ca nu mi-ar displacea din cale-afara sa fiu vampir Ma enerveaza problema aia sentimental-etica pe care si-o pun vampirii in filme, daca e ok sa traiesti forever. Eu nu mi-as pune intrebarea asta, stiu ca mi-ar placea sa traiesc forever Sunt multe alegeri pe care le-ai face diferit, daca ai sti ca vei trai pentru totdeauna. Perspectiva mortii, de fapt, ne limiteaza ingrozitor, ne face patetici si minusculi, lipsiti de importanta. Si nu m-ar deranja nici sa ma hranesc cu oameni. Multi si-ar gasi in felul asta, in sfarsit, o intrebuintare!
11.Cand si cum ai hotarat sa fii autor?
N-am hotarat. Pur si simplu am scris. Pe urma, dintr-un impuls de moment, am trimis un fragment din primul meu roman unei reviste care imi placea foarte mult – si imi place inca, la fel de mult – revista EgoPHobia. De acolo, totul a luat amploare, s-a inlantuit, si practic ceea ce a trebuit sa fac eu a fost destul de simplu. Multi cititori au insistat sa public, asta m-a motivat sa termin cartea, sa o trimit la doua edituri, una din ele a fost peste masura de incantata, ba chiar si-a conceput o parte din programul editorial pornind de la romanul meu. Practic, “Sange satanic” a deschis un drum, a stabilit o directie. Apoi, au aparut fanii, recenziile, mesajele de dragoste, injuraturile, amenintarile, recunoasterea, a doua carte, noi fani, a treia carte, alti fani… Cred ca povestea mea, ca autor, este oricum de abia la inceput.
Asadar, am devenit autor pur si simplu, nu a fost nimic premeditat. Evident, candva prin adolescenta m-am gandit si la perspectiva de a deveni scriitor. Dar, pe atunci, ceea ce aveam eu in minte cand ma gandeam la a fi scriitor era complet diferit de ceea ce stiu astazi ca este scriitorul.
12.O intrebare egoista… ce parere ai despre blogul meu?
Nu o spun ca sa te flatez, dar pur si simplu mi se pare incredibil. Sa te pasioneze cartile, sa scrii despre ele, sa realizezi interviuri cu autori (am vazut ca ai interviuri si cu autori straini, mi se pare exceptional), sa incurajezi tinerii sa citeasca mi se pare o initiativa care merita mult mai mult decat as putea spune eu acum in cateva cuvinte. Voi, adolescentii care aveti bloguri cu si despre carti, bloguri realizate cu atentie si pasiune, sunteti niste persoane minunate! E un mare curaj sa iti afirmi pasiunea pentru literatura in vremurile astea idioate si manelizate in care traim. Nu pot spune decat ca va respect, din suflet.
Ai vreun mesaj pentru cititorii blogului meu?
Da, desigur. Ii felicit pentru ca-ti citesc blogul, ii incurajez sa caute tot mai multe bloguri si site-uri despre carti, sa descopere literatura, sa afle exact ce gen de carti li se potrivesc. Sa nu accepte ca altii sa le impune propriile lor gusturi – nici scoala, nici parintii, nici criticii literari nu au dreptul asta. Nu in ultimul rand, ii incurajez sa caute cartile autorilor romani contemporani: sunt diversi, interesanti, savurosi (multi dintre ei), si sigur si-ar putea gasi titluri preferate printre cartile acestora.
Tie iti doresc sa ai forta si pasiunea de a pastra blogul asa cum este, cat mai mult timp de acum inainte. Este nevoie de voi.
Sursa: https://bianca2b.wordpress.com/2012/12/29/interviu-cu-cristina-nemerovschi/
0 comments