[dropcap]M[/dropcap]ărturisesc că această carte m-a surprins într-un mod plăcut, nu mă așteptam să-mi placa atăt de mult. Este genul de carte care trebuie ,,rumegată” vreo câteva ore după ce ai citit-o, care te pune pe gânduri și te face să te întrebi dacă merită să-ți pese cu adevărat de societatea în care trăim, dacă are vreo importanță să mai lupți împotriva prostiei. Te face să petreci câteva ore cu mintea ta, să-ți clarifici unele scopuri, să realizezi că uneori nu ești decât o marionetă care execută mereu același rol, dar cel mai dureros aspect al cărții este acela că te trezește la realitate și îți arată că ești un nimeni, că existența ta nu va marca lumea, iar după ce vei muri toți te vor uita, nu vei mai fi decât praf și umbre…
Probabil că acum te gândești: Ce-a mai apucat-o și pe nebuna asta cu filozifia ei? Romanul ,,Sânge Satanic” poate fi citit și din punct de vedere non-filozofic și atunci probabil că la sfârșitul cărții îți vei spune: Ok, M. este un drogat, alcoolic, misogin, corupător de minori și satanist, R. este varianta lui feminină, B. și D. vor fi probabil în opinia ta doi minori ale căror copilării au fost distruse de mai sus amintiții M. și R., pe scurt nu vei înțelege nimic din ceea ce ar trebui, te vei lăsa furat de aparențe și nu-ți vei deschide mintea pentru a înțelege cu adevărat mesajul. Cred că cel mai important lucru care trebuie făcut înainte să începi acest roman este să renunți la prejudecățile de zi cu zi și să-ți deschizi mintea. Abia după ce ai reușit să parcurgi acești pași vei fi cu adevărat pregătit să descoperi tot ceea ce-ți poate oferi Sânge Satanic!
Miruna Palaș, 10 iunie 2012
