„Mkey. Daca ai citit pe nerasuflate romanele Cristinei Nemerovschi (Sange satanic, Ani cu alcool si sex, Pervertirea, nymphette_dark99) asa cum am facut-o eu, aproape tinandu-mi respiratia in timp ce dadeam foile si trecand printr-o depresie crunta cand ajungeam la ultimele zece pagini, o carte de interviuri si dialoguri cu scriitoarea ar putea sa iti para mai putin atractiva decat operele de fictiune. Asa m-am gandit si eu…pana cand am citit introducerea si primul capitol. Categoric, nici asta nu-i o carte care sa te faca s-o lasi din mana! Cristina Nemerovschi efectiv pare sa fie incapabila sa ne ofere o carte plictisitoare, chiar si atunci cand nu construieste personaje rebele si irezistibile.
Ce facem cu Romania? Cititorii in dialog…este un volum plin de invataminte. In primul rand, este o carte care da pe dinafara de umor de buna calitate, genial pe alocuri. Cristina Nemerovschi glumeste si cand ne vorbeste despre personajele ei, dar si cand isi aminteste nebuniile adolescentei si conflictele pe care le-a avut cu parintii. Cartea este un manual de neocolit pentru cineva mai tanar care ar dori sa se apuce de scris: din el aflam cum scrie, cat timp ii ia ca sa construiasca mental un personaj, care ii sunt tabieturile, dar mai ales ce obstacole intalneste un tanar scriitor din Romania atunci cand isi publica prima carte. In carte se vorbeste mult despre muzica (cu precadere rock), despre scriitorii clasici, despre climatul social al Romaniei de astazi, despre adolescenti, despre sistemul care ne uniformizeaza, si nu in ultimul rand despre arta.
Presupun ca autoarea a selectat migalos, atent, intrebarile la care a decis in final sa raspunda, pentru ca toate mi se par interesante si relativ bine documentate. Probabil nu-i greu, cand ai o multime de fani, sa alegi cele mai bazate intrebari.
Capitolele finale sunt tari si incendiare; pe de o parte, avem o colectie de maxime marca Cristina Nemerovschi, din care aproape toate ar putea fi tatuate de cititor intr-un loc vizibil, fiind mici comori de intelepciune. Una dintre preferatele mele: „Asta este artistul: un om cu o capacitate mai mare de a filtra universul prin propriile sale tipare şi a-l înfăţişa într-un mod personal şi atractiv celor incapabili să o facă singuri.” Cele ironice sunt memorabile, la randul lor: „Mulți spun că e firesc să dai un verdict valoric unei cărți fără s-o citești. Sunt la fel de caraghioși ca oamenii ăia orbi din naștere, care spun că n-ar face niciodată sex cu Angelina Jolie, deși n-au nici cea mai vagă idee cum arată.” Pe langa maxime, finalul cartii aduce mult umor odata cu niste cugetari (este mult spus) adunate de la persoanele care i-au contestat cartile de-a lungul timpului fara sa le fi citit, majoritatea redate in carte asa cum au fost ele scrise in original, intr-o romana greu de recunoscut si cu care in mod clar nu se poate trece BAC-ul.
Ma asteptam la un volum ceva mai greoi si anost, dar nu a fost deloc asa. Am citit-o si pe asta dintr-o suflare, m-am amuzat si am picat pe ganduri. Daca vreti sa o cunoasteti mai bine pe una dintre cele mai talentate si extravagante scriitoare de azi, nu ocoliti cartea!”
Mihai Pandemonium
Sursa: http://www.goodreads.com/book/show/20646629-ce-facem-cu-rom-nia-cititorii-n-dialog-cu-cristina-nemerovschi
0 comments