
„Cristina Nemerovschi a relevat în Cum a ars-o Anghelescu o lună ca scriitor de succes portretul ariviștilor scriitori și nu numai, ai anilor 2010, pe care îl cunoaște prea bine, în statutul său.
Recunosc că am început să citesc acest volum cu un oarecare scepticism. Înțeleg, sau credeam că înțeleg, parțial, termenul de roman pamflet, doar că nu știam la ce să mă aștept. Nu știam că aveam să găsesc în paginile acestei opere un cumul de multe situații, de multe caractere și ideologii eronate care pretind totul, care cred că văd totul și stau, de fapt, cu nasul într-un mare zid al mințirii sinelui.
Gigi Anghelescu are 39 de ani, patru luni, o săptămână, trei zile, șase ore, patru minute, câteva secunde și într-o dimineață ia hotărârea cea mare: să devină scriitor de succes.
De-a lungul cărții, sunt evidențiate diferitele întâmplări prin care actantul trece, fiind mai mult decât clară intenția de satirizare a întregii acțiuni, convertită în subiectul anterior precizat. Citind cartea, mi-am amintit de operele lui Caragiale și am remarcat diferitele tipuri de comic: de limbaj, de nume, de situație.
Scriitoarea uimește prin felul în care transformă întreaga societate în numai câteva personaje: Varvara Veronica Vagonet, Cernătescu, Georgescu, Horațiu, dar și alții, mai mult decât inspirați… CONTINUAREA AICI: http://goodread.ro/recenzie-cum-ars-o-anghelescu-o-luna-ca-scriitor-de-succes-de-cristina-nemerovschi/
Răzvrătiți fie cei bogați cu duhul, căci împărăția lor nu este nicăieri. Ieri dimineață am văzut...
M-a întrebat cineva acum o vreme de ce nu scriu despre cât de frumos miros florile și despre...
(fragment din „Vicky, nu Victoria”) 22. Radu chiar își luase în serios misiunea de a-i face pe elevii...
Am reușit să adun într-un final o mare parte dintre gândurile și impresiile pe care mi le-ați trimis...
0 comments