
Blog
Cinci ani – cinci cărți: la povești alături de Corina Ozon, despre seria ”Amanții”
În urmă cu cinci ani, în librării apărea un roman pe cât de curajos prin stil și temă, pe atât de savuros prin umorul lui: ‘’Zilele amanților’’. Avea mai apoi să se transforme într-o serie, la cererea cititorilor – astăzi are cinci volume. Am stat de vorbă cu autoarea seriei-fenomen, Corina Ozon, ea însăși o prezență cu totul aparte în lumea literară: caldă, deschisă, mereu cu energie și chef de noi proiecte, un om pasionat și asumat.
- Corina Ozon, „colecționar de povești, hacker de minți și sentimente, furnizor de stări’’, ești scriitoarea identificată de mulți cititori drept ‘’mama amanților’’, cea care a avut curaj să scrie atât de deschis și de spumos despre triunghiurile amoroase, despre infidelitate. S-au împlinit cinci ani de când a apărut prima carte din seria Amanții – 5 ani, 5 volume. Te-ai gândit de la început că vei impresiona atât de mulți cititori și că seria aceasta va deveni un fenomen?
Nu, nu m-am gândit. Am știut că scriitura va plăcea, pentru că oamenii au nevoie de umor, știam că se vor regăsi în acele personaje, însă nu mi-a trecut prin cap că va deveni un adevărat fenomen și că va ajunge la o serie de cinci volume. Este un lucru care mă bucură, chiar dacă au fost voci care au spus că aceste cărți nu ar fi literatură. Timpul a fost cel care a contrazis această tentativă de marginalizare, pentru că actul creației este echivalent și cu libertatea, cu spargerea tiparelor. În plus, după ce am abordat acest subiect al adulterului, au venit și alți autori cu subiecte similare, încurajați de această deschidere a publicului.
- Se simte pe fiecare pagină că ești genul de scriitor care se bucură când intră în mintea fiecărui personaj esențial din poveste, dar am totuși o curiozitate: ce rol ți-a plăcut cel mai mult să îmbraci, din care perspectivă te-a pasionat mai mult scrisul – Mircea, Cati sau Teo?
Este o întrebare foarte grea, am mai spus și cu altă ocazie, și tu înțelegi foarte bine, toți sunt „copiii” mei, mă bucur și sufăr alături de ei, le trasez evoluția. Dar, dacă tot m-ai întrebat, mie îmi place foarte mult Nelu. 😀
- Unul dintre motivele pentru care romanele tale sunt atât de iubite de public este acela că nu înfrumusețezi realitatea, dimpotrivă, îi așezi o oglindă în față. Simți uneori că e apăsător pentru un scriitor să observe atât de multe defecte la societatea în care trăiește? Ți-ai dori uneori să scrii povești în care să evadezi pur și simplu din realitate?
Nu este doar apăsător, eu sunt cumva călită prin experiența de ziarist de investigații, care am fost 12 ani, și am văzut foarte multe. Însă e foarte greu să redai realitatea, cel mai greu este să scrii despre realitate, pentru că ai tendința să treci prin filtrul personal sau să raportezi totul la experiențele tale. Însă detașarea se obține prin antrenament. Am și cărți în care îmbin realitatea cu ficțiunea, cum sunt romanele „Tentații” și „Codul lui Zoran”, cumva echilibrez balanța, ca să spun așa.
Foto: Seven Studio.
- Crezi că ai tulburat confortul unora cu aceste adevăruri spuse direct, poate greu de acceptat de persoanele pentru care conformismul și tradițiile joacă rolul unui colac de salvare?
Probabil că am deranjat, este greu să treci peste niște mentalități, setări, dar succesul de care s-au bucurat și se bucură scrierile mele mi-a transmis că mă aflu pe calea cea bună.
- Tu ai un scris curajos și ești o persoană foarte asumată. În ce măsură crezi că este important în zilele noastre să ai curajul de a te arăta așa cum ești? Poate fi acest curaj cheia succesului?
Mă onorează că spui tu aceste lucruri despre mine. Eu cred că sinceritatea și asumarea scrierii pot fi atuuri, însă nu este obligatorie totala expunere de sine. Acest lucru ține de personalitatea și temperamentul fiecărui autor, pentru că scrierea este o formă de comunicare și fiecare o face în felul lui. Până la urmă, suntem un fel de canale de transmitere de mesaje, iar eu cred că orice inspirație este din altă zonă, dincolo de înțelegerea imediată a ceea ce ne înconjoară.
- Seria Amanții nu e doar realistă și extrem de amuzantă, dar are și multă nostalgie, chiar romantism. Ce muzică asculți pentru a intra în stările acelea?
Nu ascult neapărat muzică atunci când scriu, eu văd poveștile ca pe niște proiecții de film. Însă îmi place muzica rock și pop-rock, rock alternativ.
- La cinci ani de la apariția ”Zilele amanților”, cartea a fost pusă în scenă. Ce ai simțit când ai asistat la premiera?
A fost o surpriză neașteptată propunerea trupei de teatru independent din Sibiu, Teatru la Infinit, de a realiza un one woman show după cartea „Zilele amanților”. Premiera a fost pe 18 aprilie la Sibiu și a fost un real succes. Am fost străbătută de o gamă de emoții, de la plâns la fericire. Au fost și multe coincidențe: piesa a venit când noi, eu și editura, aveam de gând să demarăm campania aniversară cu 5 ani, 5 cărți, adică cinci ani de la apariția primei cărți „Zilele amanților”. Apoi premiera a avut loc chiar în preajma zilei în care în 2014 am publicat, în a doua zi de Paște, primul meu text pe blogul de atunci, intitulat „Paștele amantelor”, care a devenit viral și s-a rostogolit pe rețele de socializare. Apoi a devenit o carte. Ei, eu nu cred că sunt simple coincidențe, iar actrița Iulia Popa joacă excepțional, piesa va avea premiera și la București, sperăm că în luna mai.
- Scrisul tău nu este încărcat, merge direct la țintă și este mereu actual, ‘’la zi’’. Consideri că experiența ta de jurnalist se resimte și atunci când scrii ficțiune?
Cu siguranță această experiență m-a ajutat și mă ajută foarte mult. Sunt acele etape de documentare, cercetare, uite, acum scriu la o carte începută anul trecut, și mă opresc periodic ca să verific date, contexte, exact ca la o lucrare de cercetare. Însă sigur scriitura este cea care te transportă în orice loc și în orice timp, și consider că este un privilegiu să gestionezi tu aceste coordonate. Mi se pare fascinant.
Foto: Radu Badoiu.
- Am văzut persoane de toate vârstele citind romanele din această serie. Care crezi că ar fi ingredientele care le fac să fie pe placul unor oameni atât de diferiți între ei?
Prototipurile universal-valabile ale personajelor, limbajul fără perdea, situațiile realiste, faptul că e o scriere contemporană de genul „acum și aici”, și desigur poveștile personale ale fiecărui cititor. Și, nu în ultimul rând, faptul că aceste cărți sunt foarte românești, dacă îmi este permis să spun așa.
- Ești unul dintre scriitorii care fac multe întâlniri și cu românii din afara țării. Cum e primită literatura din România de către diaspora?
Este bine primită, eu am avut evenimente memorabile, în unele locuri, cum e Londra, Canada, am revenit. Românii din diaspora sunt la curent cu aparițiile editoriale și dornici să cunoască scriitorii și să vorbească cu ei. Mai întotdeauna lansările mele se transformă în discuții interesante despre viață și relații, ceea ce-mi confirmă apetența pentru dialog.
- Dacă ar fi să dai o definiție pe scurt iubirii, care ar fi aceasta? Dar definiția atracției?
Eu cred că definiția iubirii suferă transformări odată cu vârsta. Cred în iubire, iar pentru mine aceasta înseamnă comunicare deplină, pe toate palierele. Iubirea cuprinde respect și grijă. Și pot să-ți răspund mai clar printr-un citat din cartea mea „Până când mă voi vindeca de tine”, care se bucură și ea de succes: „Iubirea nu se planifică, nu se așteaptă, nu se transformă din altceva, nu se poate recicla. Iubirea țâșnește pur și simplu și există sau nu.”
Atracția este chimie și nu este întotdeauna echivalentul iubirii, dar e o condiție a ei.
Foto: Dragos Boldea.
- Primești mesaje în care ți se cer sfaturi în dragoste? 😊
Am primit multe mesaje, dar, din lipsă de timp (oricum aloc mult timp răspunzând mesajelor în general), am preferat să sintetizez răspunsurile pe site-ul dupa35.com, creat acum doi ani, sau să le cuprind în cărțile mele. Iar acum, după cum știi, avem și Infuzia de povești, ateliere unde oamenii vin și cu poveștile și întrebările lor.
- Care este cea mai frumoasă experiență a ta legată de seria Amanții?
Sunt foarte multe, cărțile acestea au făcut minuni, au creat punți. Cel mai important bagaj este cel al legăturilor cu oamenii, pe care le-am creat prin această serie, care pare să aibă un fel de magie.
- Știu că primești întrebarea asta foooarte des (poate chiar enervant de des 😀 ), dar nu pot să mă abțin: mai ai în plan o continuare la povestea Amanților?
Cred că editorul Alex Voicescu știe mai bine 😛 El este primul mare „nebun” care a avut curaj să pornească această aventură și a mizat pe ea. Publicul cere volumul șase, probabil că va fi, dar nu știu când.
Foto: Radu Badoiu.
- La ce scrii în prezent?
La un roman, dar nu aș dori să vorbesc acum despre el. Vor veni toate la timpul potrivit.
Mulțumesc mult și abia aștept să văd ce ne mai pregătești!
Mulțumesc mult și eu, Cristina!
0 comments