„Am terminat de citit cartea. Si am plâns. Iar acum am din nou sentimentul ala pe care il am atunci când devorez o carte, ca am citit-o prea repede si nu am apucat sa o savurez. Ca si cum, in loc sa mănânc o prajitura bucată cu bucată, o înghit pe nemestecate. Dar… nu ma pot abține.
A fost o carte altfel, așa cum mă așteptam.
La prima vedere, „Papusile” pare o carte despre moarte. Acum, când am terminat-o, pot spune cu toată convingerea ca este o carte despre viață.”
(Ramona Badea)
